 | | | | ||||||||
| |||||||||||
 | |||||||||||
| | | | | | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Studiul dezvoltarii operatiei de seriere la copiii prescolari
Anca Constantin Rezumat In aceasta cercetare ne-am propus sa urmarim evolutia capacitatii de seriere la copii prescolari (sub opt ani). Am lucrat cu 29 de copii, impartiti dupa varsta in doua grupuri. Grupa de virsta mare a cuprins 14 copii cu virsta peste sapte ani. In grupa de virsta mica au fost 15 copii, cu virsta sub sapte ani. Copiilor le-am prezentat doua povesti, dupa care le-am cerut sa aranzeje in ordine cite sapte cartonase reprezentind secvente semnificative din povesti. Am consideret ca insuficienta dezvoltare a capacitatii de seriere va determina performante semnificativ mai scazute la grupa mica. Datele au invalidat ipoteza nula, conform careia nu ar exista o diferenta semnificativa intre grupuri, din punct de vedere al serierii, la un nivel de probabilitate a erorii de tip I a =0.018 < a0=0.050. Psihologia copilului are ca obiect de studiu copilul in dezvoltarea sa mintala. In aceasta privinta trebuie sa o deosebim de psihologia genetica, cu toate ca ea constituie instrumentul esential al acesteiea. Pentru a elimina orice echivoc in terminologie, acest cuvint 'genetica' a fost introdus de psihologi in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, inainte ca biologii sa-l fi folosit intr-un sens mai restrins. In limbajul actual al biologilor, 'genetic' se refera exclusiv la mecanismele ereditatii. Dimpotriva, termenul 'psihologie genetica' se refera la dezvoltarea individuala (ontogeneza). Pentru a rezolva o serie de probleme, psihologia copilului este promovata la rangul de psihologie genetica, adica devine un instrument esential de analiza explicativa pentru rezolvarea problemelor psihologiei generale. Teoriile stadiale reprezinta una dintre contributiile psihologiei genetice. In cadrul paradigmei stadiale, Jean Piaget a elaborat teoria stadiilor inteligentei. Piaget distinge patru etape in dezvoltarea intelectului. In cel de al treilea stadiu, cel al operatiilor concrete, se dezvolta serierea. Aceasta operatie, care implica aranjarea in ordine a elementelor unei multimi, a fost studiata mai ales din perspectiva unui criteriu concret. In multe cercetari s-a urmarit serierea conform greutatii, marimii, etc. In cadrul acestui experiment am studiat serierea data de ordinea de succesiune a secventelor unei povesti. In conformitate cu observatiile lui Piaget privind varsta de aparitie a acestui stadiu, ne-am orientat asupra copiilor de varsta prescolara.
Metoda Am lucrat cu 29 de copii de la gradinita cu program prelungit "Armata Poporului", din grupa pregatitoare (peste sapte ani) si din grupa mare (sase-sapte ani). Nu am realizat o selectie in privinta sexului. Au participat: 8 baieti si 6 fete din grupa pregatitoare, 9 fete si 6 baieti din grupa mare. Un numar de 6 subiecti din prima grupa si 7 din a doua nu au participat la cea de a doua proba, datorita retragerii de la gradinita. Nu au fost folosite stimulente pentru a incuraja participarea. La incheierea experimentului copii au fost recompensati cu bomboane. In experiment s-au folosit animale: Motanul Incaltat si Cei Trei Purcelusi.
Am folosit povestile "Cei trei purcelusi" si "Motanul Incaltat" (de Charles Perrault). Povestile au fost citite din cartile "Cei trei purcelusi", ed. Ion Creanga si "Prescolarul si literatura", ed. Didactica si Pedagogica. Cartonasele cu ilustratii alb-negru au avut dimensiuni de 5cm x 8cm. Pentru prima poveste am folosit fotocopii dupa ilustratiile din carte, iar pentru a doua imaginile au fost scanate dupa diafilm, prelucrate pe calculator si tiparite la imprimanta. Cartonasele au fost marcate pe spate cu consoanele M..V, in ordinea secventelor. Ulterior acestea au fost transformate in numarul secventei (1..7).
Am lucrat pe rind cu cele doua grupe, mai intii cu grupa pregatitoare. Educatoarea ne-a prezentat copiilor, dupa care am ramas doar cu ei. Ne-am asezat cu totii in cerc, pe scaune. Le-am spus copiilor ca le vom citi o poveste, dupa care ne vom juca cu niste cartonase, fara sa le dam si alte informatii. Unul dintre noi a citit povestea, iar celalalt l-a asistat. Dupa terminarea povestii am prezentat sarcina: "Copii, acestea sint niste cartonase cu poze din poveste. Voi trebuie sa le aranjati in ordine, ca in poveste, astfel incit daca bunicul s-ar uita la ele sa inteleaga povestea". Apoi amindoi am lucrat in paralel, la doua mese, cu cite un copil. Fiecare copil a fost intrebat cum il cheama si ce virsta are, fiecaruia I-au fost prezentate cartonasele, in dezordine, pe masa, I-a fost repetat instructajul si a fost lasat sa execute sarcina, cu timp la alegere. Dupa aranjarea cartonaselor, l-am intrebat din ce parte incepe povestea, I-am multumit, si apoi am notat indicii de pe spatele cartonaselor. La a doua grupa povestea a fost citita de celalalt experimentator, in rest proba decurgind similar. A doua poveste a fost povestita la un interval de cinci zile fata de prima. Tehnici de control: Pentru a contrabalansa influenta povestitorului, povestile le-am citit conform schemei:
Selectia si ordinea subiectilor testati de fiecare dintre noi au fost aleatoare (randomizare). O alta balansare s-a realizat prin inversarea subiectilor testati de fiecare experimentator.
Rezultate Pentru fiecare subiect am notat indicii cartonaselor in ordinea aleasa, la fiecare poveste (datele sint prezentate in anexa 1). Prelucrarea statistica s-a realizat folosind un test parametric, testul t, si un test neparametric, testul c2. Pentru prelucrarea cu testul t a fost necesara folosirea unei functii care sa indice gradul de seriere al unei secvente de sapte cartonase. Am acordat fiecarui subiect o nota, reprezentind lungimea maxima a unei secvente ordonate crescator. In acest mod, pentru o seriere perfecta (fara greseli) avem nota 7, nota minima fiind 0. Am obtinut astfel cite o nota pentru fiecare poveste. Pentru calculul performantei globale, am folosit o noua nota, nota totala, reprezentind suma celor doua note. La subiectii care nu au avut nota2, am considerat nota 0. In acest mod, coeficientul de incredere indicat de teste a fost mai mic decit cel real. Am folosit testul t pentru seturi independente de date. Cele doua grupe de virsta au obtinut note medii de 6.92 (grupa 1) si 4.73 (grupa 2), si abaterile standard 2.81, respectiv 1.79. Valoarea obtinuta a fost t=2.52, corespunzatoare lui a =0.018 < a 0=0.05. La testul c2 am impartit subiectii, dupa virsta, in doua grupe: sub 7 ani si peste 7 ani. Dupa performanta, am format de asemenea doua grupe: cu nota generala mai mica decit 6, si cu nota mai mare sau egala cu 6. La testul c2 cu un grad de libertate am obtinut valoarea c2=4.21>c0= pentru a =0.05. Referintele statistice complete se gasesc in anexa 2.
Discutii Ipoteza proiectului a fost confirmata la o probabilitate a erorii de tip I mai mica decit a0=0.05. S-au constatat diferente semnificative intre capacitatea de a ordona cartonasele la grupa 1 fata de grupa 2. Conform prezumptiei ca aceasta capacitate reflecta dezvoltarea operatiei de seriere, putem spune ca, dupa virsta de sapte ani, aceasta e mai dezvoltata decit la sase ani sau mai putin. In contextul teoriei stadiale a lui Piaget, studiul a aratat ca serierea isi face aparitia in jurul virstei de sapte ani. De asemenea, datele au relevat o corelatie de 0.08 (p=0.68) intre performanta si sex, baietii obtinind o performanta mai buna decit fetele. Deficiente si completari Performanta in aranjarea cartonaselor nu depinde exclusiv de dezvoltarea operatiei de seriere, ci si de alti factori ce variaza, de asemenea, cu virsta (ex atentia, memoria). Influenta acestor variabile nu a fost controlata. In timpul lucrului cu copiii s-au manifestat, uneori, factori perturbatori: intreruperi in timpul lecturii povestii, interventii verbale, lipsa unor subiecti de la a doua proba. Calitatea materialelor folosite ar putea fi imbunatatita: cartonase colorate, de aceeasi dimensiune, povesti spuse in mod standard (pick-up sau inregistrate pe suport magnetic). Experimentul poate fi extins prin aplicarea asupra mai multor grupe de virsta. Astfel poate fi urmarit gradul de dezvoltare a operatiei studiate odata cu virsta, pe un domeniu mai larg.
Anexa 1
Anexa 2 Nota1:
Mean Difference = 1,8667 t-test for Equality of Means 95% Variances t-value df 2-Tail Sig SE of Diff CI for Diff ------------------------------------------------------------------------------- Equal 3,86 27 0,001 0,484 (,874; 2,859) -------------------------------------------------------------------------------
Nota 2
Mean Difference =0,7083 t-test for Equality of Means 95% Variances t-value df 2-Tail Sig SE of Diff CI for Diff ------------------------------------------------------------------------------- Equal 1,80 15 0,093 0,394 (-,132; 1,549) -------------------------------------------------------------------------------
Nota
Mean Difference = 2,1952 t-test for Equality of Means 95% Variances t-value df 2-Tail Sig SE of Diff CI for Diff ------------------------------------------------------------------------------- Equal 2,52 27 0,018 0,870 (,411; 3,980) -------------------------------------------------------------------------------
Testul c2
c2=4.21
- - Correlation Coefficients - -
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Update 29 Apr, 1999 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
